Ionuț Dorobanțu, vicepreședinte al Partidului Patrioților: „Pentru nimeni nu trebuie să se forțeze legea în halul acesta. O sancțiune nu poate fi aplicată retroactiv”
Cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, a intrat într-o etapă care depășește cu mult disputa politică dintre USR și adversarii săi. În opinia lui Ionuț Dorobanțu, vicepreședinte al Partidului Patrioților, problema esențială nu mai este doar situația juridică a unui om politic, ci modul în care statul român înțelege să aplice legea și, mai ales, limitele pe care Constituția le impune atunci când o nouă normă produce consecințe asupra unor fapte și situații juridice născute în trecut.
„Pentru nimeni nu trebuie să se forțeze legea în halul acesta. Nici pentru Fritz, nici pentru un primar de la PSD, PNL, AUR sau orice alt partid. Principiul trebuie să fie același pentru toți. Dacă vrem un stat de drept, nu putem construi reguli în funcție de persoana pe care vrem să o sancționăm”, susține Ionuț Dorobanțu.
Contextul juridic este deja unul complicat. În iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut definitiv soluția Curții de Apel Timișoara și a confirmat existența unui conflict de interese în cazul lui Dominic Fritz. Potrivit comunicării ÎCCJ, cazul privea participarea lui Fritz, în 2020, la emiterea unui act administrativ în condițiile în care beneficiarul avea o relație financiară anterioară cu acesta, printr-un împrumut acordat în contextul campaniei electorale.
Așadar, susține Dorobanțu, nu trebuie confundate două discuții complet diferite: pe de o parte, existența unei hotărâri judecătorești definitive privind situația constatată de ANI și, pe de altă parte, aplicarea unei noi consecințe juridice asupra unui mandat în curs.
„Dacă Înalta Curte a dat o decizie definitivă, ea trebuie respectată. Asta este fără discuție. Dar una este să respecți o hotărâre judecătorească și alta este să inventezi sau să introduci ulterior o consecință juridică pe care persoana respectivă nu o putea anticipa la momentul în care a săvârșit fapta. Aici trebuie să fim foarte atenți”, afirmă vicepreședintele Partidului Patrioților.
Problema a devenit și mai sensibilă după ce Curtea Constituțională a declarat constituțională modificarea legislativă care prevede încetarea mandatului unor aleși pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă termenul de trei ani aferent interdicției nu s-a împlinit.
Tocmai aici apare întrebarea fundamentală ridicată de Ionuț Dorobanțu: poate o lege nouă să producă, asupra unui mandat aflat în desfășurare, o consecință pe care cadrul juridic aplicabil la momentul faptelor nu o producea în aceeași manieră?
„Nu putem să spunem astăzi că o anumită faptă produce o anumită consecință, iar mâine să schimbăm regula și să aplicăm acea consecință unei situații care s-a născut cu ani în urmă. Dacă facem asta, riscăm să transformăm legea într-un instrument de sancționare politică. Și spun foarte clar: nu contează că este vorba despre Dominic Fritz. Principiul trebuie apărat tocmai pentru că mâine poate fi vorba despre oricare dintre noi sau despre orice alt ales local”, spune Dorobanțu.
În această logică, cazul Fritz devine un test pentru principiul neretroactivității. Nu este însă o chestiune juridică tranșată simplu, întrucât CCR a apreciat deja că modificarea legislativă contestată este constituțională, iar dezbaterea se poartă inclusiv asupra diferenței dintre aplicarea retroactivă a unei sancțiuni și aplicarea imediată a unei legi noi asupra unei situații juridice încă în desfășurare.
„Nu sunt juristul care să se substituie Înaltei Curți sau Curții Constituționale. Dar sunt cetățean și om politic și am dreptul să spun că mi se pare periculos să ajungem la situația în care o modificare legislativă produce efecte care par să vizeze direct un om și un caz concret. Legile trebuie să fie generale, previzibile și să se aplice tuturor după aceleași reguli”, afirmă Ionuț Dorobanțu.
Mai mult, spune acesta, statul de drept nu poate funcționa pe principiul „dacă îl facem pentru adversarul nostru politic, este acceptabil”.
„Dacă astăzi ni se pare corect pentru că îl afectează pe Fritz, mâine s-ar putea să ne trezim că aceeași logică este folosită împotriva unui om pe care noi îl susținem. Aici este pericolul. Politica se schimbă, majoritățile se schimbă, oamenii se schimbă. Legea însă trebuie să rămână deasupra interesului politic de moment.”
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât modificarea legislativă are efect direct asupra unor aleși aflați deja în funcție, iar în spațiul public au apărut critici potrivit cărora noua reglementare ar introduce, pentru situații anterioare, o consecință care nu era aplicată în aceeași formă la momentul faptelor. Dominic Fritz însuși a anunțat că intenționează să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că este vorba despre o sancțiune retroactivă.
Pentru Ionuț Dorobanțu, însă, miza trebuie scoasă din zona războiului politic dintre partide.
„Nu apăr un partid și nu apăr un primar doar pentru că este primar. Apăr un principiu. Dacă Fritz a încălcat legea, trebuie să suporte consecințele prevăzute de lege. Dacă instanța a stabilit definitiv un conflict de interese, nimeni nu are dreptul să conteste faptul că hotărârea trebuie respectată. Dar consecința juridică trebuie să fie cea prevăzută de legea aplicabilă și trebuie să respecte Constituția. Nu putem schimba regulile după ce jocul s-a terminat și apoi să spunem că totul este perfect normal.”
Mesajul politic al vicepreședintelui Partidului Patrioților este, în esență, unul de avertisment: lupta împotriva corupției și a conflictelor de interese nu poate fi câștigată prin slăbirea principiilor statului de drept.
„România are nevoie de integritate, fără discuție. Are nevoie de instituții puternice și de politicieni care răspund atunci când greșesc. Dar exact pentru că vrem instituții puternice, trebuie să respectăm regulile. Nu putem combate abuzul printr-un alt posibil abuz și nu putem construi încredere în justiție prin impresia că legea este împinsă până la limită atunci când există un anumit interes politic.”
În opinia lui Ionuț Dorobanțu, cazul Dominic Fritz ar trebui să reprezinte, dincolo de persoana primarului Timișoarei, un moment de reflecție pentru întreaga clasă politică.
„Pentru nimeni nu trebuie să se forțeze legea în halul acesta. Nici pentru Fritz, nici pentru adversarii lui. România nu are nevoie de legi făcute pentru oameni. România are nevoie de legi făcute pentru cetățeni și aplicate egal tuturor. Dacă vrem să fim un stat european adevărat, trebuie să înțelegem un lucru simplu: puterea statului nu vine din cât de tare poate sancționa un om, ci din faptul că respectă aceleași reguli chiar și atunci când acel om este adversarul politic.”
Cazul Fritz rămâne astfel deschis nu doar ca dispută juridică, ci și ca test politic și instituțional. Iar întrebarea pe care o ridică Ionuț Dorobanțu este una care depășește Timișoara: cât de departe poate merge statul în aplicarea unei legi noi asupra unei situații juridice născute în trecut și unde trebuie trasă linia dintre aplicarea legii și retroactivitate?
Răspunsul nu ar trebui să depindă de numele de pe ușa primăriei, de partidul din care face parte alesul sau de cine deține majoritatea parlamentară. Pentru că, într-un stat de drept, aceeași regulă trebuie să funcționeze și pentru cei pe care îi susținem, și pentru cei pe care îi contestăm.
