În calitate de fost director general al RIAL SRL, solicit publicarea acestui drept la replică în legătură cu articolul „RIAL SRL – o insolvență de aproape două milioane de euro. Administratorul judiciar susține că directoarea Elena Buga ar putea să răspundă personal…”
– https://www.bizbrasov.ro/2025/09/09/rial-insolventa-doua-milioane-elena-buga/
Informațiile prezentate de administratorul judiciar și preluate în articol omit faptele esențiale, documentate în acte oficiale și aflate pe rolul instanțelor.
1) Cauzele reale ale insolvenței – decizii politice, nu management defectuos
Pe scurt: RIAL nu a fost împinsă spre insolvență de „gestiunea unui director”, ci de decizii politice și ingerințe directe ale Primarului Municipiului Brașov, George Scripcaru în proceduri care trebuiau să rămână independente. Din documentele depuse (in dosarul 513/62/2025 Insolventa Rial SRL dar si la autoritățile competente) reiese un mecanism de tip bancrută frauduloasă: slăbirea deliberată a capacității de încasare și finanțare a societății (prin blocaje, transferuri și hotărâri care au scos veniturile din RIAL), urmată de preluarea controlului asupra insolvenței prin numiri și voturi „aranjate” în masa credală, pentru a redirecționa vina „în jos” și a conserva controlul „sus”.
Chiar din înscrisurile depuse de administratorul judiciar în dosarul de insolvență nr. 513/62/2025 aflat pe rolul Tribunalului Brașov reies elemente tipice si nasc suspiciuni de posibile fapte de abuz în serviciu (prin deturnarea unei proceduri judiciare în interes politic), de trafic de influență (prin impunerea administratorului judiciar să își modifice concluziile), dar și de instigare la fals intelectual sau de subminare a imparțialității procedurii de insolvență:
* intervenția personală a primarului Municipiului Brașov în adunarea creditorilor de la Rial SRL din 11 iunie 2025, unde a cerut completarea raportului asupra cauzelor insolvenței;
* schimbarea radicală a concluziilor administratorului judiciar imediat după această intervenție: din raportul inițial, unde nu erau reținute fapte pentru atragerea răspunderii, s-a trecut la o completare prin care întreaga vină era direcționată exclusiv către directorul general.
Aceste fapte nu sunt simple interpretări, ci sunt consemnate negru pe alb în documentele oficiale depuse la dosar.
Motivația politică, nu economică. Primarul George Scripcaru a avut nu doar posibilitatea, ci și interesul de a împinge RIAL în insolvență: am expus public (și în instanță) „jaful de la poalele Tâmpei”, inclusiv înstrăinări ilegale de imobile din patrimoniul RIAL din mndatele anterioare ale actualului edil. De aici, un șir de acțiuni reactive: slăbirea deliberată a capacității de încasare și finanțare a societății, sustragerea activelor de natura financiara prin Hotarari ale Consiliului Local ( proiecte initiate de Primarul George Scripcaru), înlăturarea mea abuziva din procedură, rescrierea „cauzelor” în rapoarte și mutarea reflectorului de pe deciziile politice pe un țap ispășitor.
Controale și audituri inițiate de mine. Spre deosebire de scenariile „pictate” ulterior în rapoarte la comandă, eu am considerat necesar ca activitatea RIAL să fie verificată riguros, tocmai pentru a elimina orice suspiciune. Astfel, la inițiativa mea au fost efectuate controale ample de către ANAF și Curtea de Conturi. Concluziile? Deloc spectaculoase pentru cei care astăzi caută țapi ispășitori: nu a fost identificată nicio ilegalitate imputabilă mandatului meu. Dimpotrivă, rapoartele oficiale consemnează nereguli anterioare, din perioada conducerii lui Doru Constantin Ștefan. Mai mult, controlul ANAF, efectuat la inceputul anului 2024, asupra acelor fapte a fost suspendat și transmis Parchetului pentru investigații – un dosar care, deocamdată, nu are un stadiu comunicat. Cu alte cuvinte, atunci când verificările se fac serios și cu acte oficiale, realitatea vorbește singură: mandatul meu nu a produs ilegalități, oricât de mult ar încerca unii să insinueze contrariul.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în insolvență
Deși avea la dispoziție toate datele și documentele din dosarul de fond, administratorul judiciar a ales să răspundă la comanda politică a primarului Scripcaru, adaptând raportarea după „ordinul” primit:
* Nu a analizat cauzele reale și structurale ale insolvenței (sustragerea veniturilor prin decizii politice, blocarea finanțărilor, sustragerea de active), ci a împins în prim-plan teme colaterale – custodia unor materiale ( gestionate integral de catre actualul Adminsitrator Special de la Rial SRL, Anca Mosoiu, in calitatea de Sef Serviciu la acea dată numită tot de catre primar prin HCL in luna Aprilie 2025), nivelul remunerației subsemnatei. După intervenția directă a primarului, concluziile au fost schimbate, iar raportul a ajuns să sugereze atragerea răspunderii directorului (art. 169 din Legea 85/2014).
Masa credală „ajustată” la comandă. În dosarul nr. 513/62/2025 al Tribunalului Brașov, chiar din tabelul preliminar al creanțelor depus de administratorul judiciar reiese cum masa credală a fost „umflată” cu presupuși creditori și creanțe contestabile . Aceste informații pot fi verificate direct pe portalul instanțelor, unde figurează acțiuni de suspendare a executărilor silite și contestații la executare formulate de RIAL, iar în ceea ce privește creanța pretinsă de UAT Brașov, există un dosar separat cu cerere reconvențională pe rol, în care RIAL solicită obligarea Primăriei Municipiului Brașov la plata sumei de peste 8 milioane de lei, aflată deci încă în litigiu. Au fost înscrise nelegal:
* UAT Brașov (Primăria) – cu o așa-zisă creanță de 2,6 milioane lei, fără titlu executoriu și aflată în litigiu;
* Pulpea Bianca – fostă angajată care refuzase reintegrarea și despăgubirile, dar figurează cu o creanță de 290.000 lei;
* alți foști angajați și membri ai Sindicatului Liber al Salariaților RIAL ( Bașa Nicolae, Cîrstea Adrian, Dragomir Petre), cu creanțe salariale contestate;
Prin acceptarea acestor creanțe incerte, neexigibile sau fictive, s-a obținut o majoritate artificială de aproape 50% la Adunarea Creditorilor din 11 iunie 2025. Această „majoritate” a permis:
* menținerea CENTU SPRL ca administrator judiciar permanent,
* consolidarea controlului direct al primarului George Scripcaru asupra procedurii,
în timp ce creditorul real și semnificativ – DGRFP Brașov, cu creanțe certe și exigibile – a fost marginalizat.
Rezultatul: o masă credală manipulat structurată pentru a răsturna echilibrul legal și a transforma o procedură de insolvență într-un instrument de putere politică și protecție a intereselor personale.
- Intervențiile personale ale primarului George Scripcaru
După deschiderea procedurii de insolvență, primarul Scripcaru a intervenit personal în etapele-cheie:
* a promovat în Consiliul Local numirea unui administrator special loial Primăriei, încălcând legea care prevede că această atribuție aparține Adunării Generale a Asociaților;
* a participat personal la adunarea creditorilor din 11 iunie 2025, unde a cerut completarea raportului asupra cauzelor insolvenței. Raportul inițial nu găsea temei pentru atragerea răspunderii conducerii; după intervenția primarului, administratorul judiciar a schimbat concluziile și a direcționat vina exclusiv asupra mea.
4) Cum „se fabrică” țapul ispășitor – un tipar recurent al Primarului Municipiului Brașov George Scripcaru
Astăzi vedem același scenariu aplicat la RIAL: după intervenții personale ale primarului în procedura de insolvență, rapoarte completate ulterior care mută întreaga responsabilitate pe umerii directorului general, iar deciziile politice care au împins societatea spre incapacitate de plată dispar din cadru. Nu vorbim despre o analiză obiectivă, ci despre o construcție convenabilă, ca adevărații decidenți să nu răspundă.
Mai mult, nu este prima dată când primarul George Scripcaru e asociat cu această metodă. În comunicate oficiale ale DNA din 2015 se consemnează acuzații potrivit cărora, în alt dosar (Tetkron/CET), după decontări nelegale, s-ar fi cerut „post-constituirea de înscrisuri” și chiar ca „să se găsească vinovați” pentru a acoperi operațiunile financiare – adică să fie identificați angajați pe post de țapi ispășitori, în timp ce decizia reală era alta. Aceste aspecte apar explicit în comunicatul DNA din 30 iunie 2015 (Serviciul Teritorial Brașov), care descrie mecanismul reclamând folosirea instituțiilor/subalternilor pentru a cosmetiza faptele imputate la acea dată primarului; sunt acuzații ale procurorilor, nu hotărâri definitive, dar ilustrează tiparul de lucru invocat și astăzi în cazul RIAL.
Contextul acelor acuzații a fost precedat, cu o zi înainte, de reținerea pentru 24 de ore, consemnată tot oficial (29 iunie 2015). Repet: menționez aceste comunicate exclusiv ca fapte publice documentate – adică ceea ce a spus DNA la acel moment – pentru a arăta recurența unei strategii: deciziile se iau sus, răspunderea se împinge jos.
În oglindă, la RIAL: întâi se creează vulnerabilitatea prin decizii politice (blocaje, transferuri de venituri), apoi se schimbă raportarea în procedură pentru a da impresia că un singur om(directorul general) ar fi cauza tuturor problemelor. Este aceeași logică a „țapului ispășitor”, doar că, de data aceasta, miza este oprirea acțiunilor în instanță privind imobilele înstrăinate ilegal și păstrarea controlului asupra masei credale – cu consecințe directe asupra banilor publici și patrimoniului Brașovului.
- Situația actuală – două sesizări penale în lucru
Pentru corecta informare a publicului:
* există o plângere penală pentru bancrută frauduloasă, înregistrată și transmisă de poliție la Parchet, unde se află de peste două luni;
* există o sesizare penală privind procedura de insolvență(inclusiv intervențiile primarului și abaterile administratorului judiciar), depusă la DNA București și transferată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Aceste sesizări sunt în lucru și vizează fapte grave, documentate în dosarul de fond 513/62/2025 privind procedura de insolventa de la Rial.
Cât despre tezele vehiculate de primar și de administratorul judiciar – să fim realiști: sunt simple exerciții retorice, fără suport legal. Eu însămi am solicitat controalele și auditurile, iar rapoartele oficiale stau mărturie:
* nu am deturnat fonduri,
* nu am utilizat banii societății în alte scopuri,
* nu am atribuit contracte „cu dedicație”,
* nu am inventat lucrări pentru firme de casă,
* nu am înstrăinat ilegal imobile din patrimoniul municipiului.
În fața acestor evidențe, orice tentativă de a construi un „caz” împotriva mea nu este decât o încercare de denigrare și intimidare. Documentele oficiale rămân însă documente, iar istoria lor nu poate fi rescrisă după bunul plac.
Dacă cineva se simte astăzi incomodat de propriile decizii luate „în culise”, există instituții ale statului care pot și trebuie să se sesizeze. Tocmai de aceea am formulat sesizări precise: una pentru bancrută frauduloasă (aflată la Parchet de pe langa Tribunalul Brasov), și alta privind abaterile grave din procedura de insolvență (înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov). Restul – sunt doar acuzații aruncate în vânt.
Concluzie și apel
Ceea ce se întâmplă la RIAL SRL nu este o simplă „insolvență economică”, ci o deturnare a unei proceduri legale pentru a acoperi decizii politice și pentru a continua jaful din patrimoniul public al Brașovului.
Solicit autorităților din București – DNA, Parchetul General, Ministerul Justiției – să investigheze cu celeritate aceste sesizări și să oprească mecanismul prin care adevărații responsabili încearcă să rămână ascunși în spatele unor rapoarte părtinitoare.
În joc nu este doar soarta unei companii municipale, ci încrederea că legea se aplică egal, chiar și atunci când e vorba de primarul unui mare oraș.
Elena Buga-Chirilă
fost Director General, RIAL SRL
Întrebările redacției:
1. Vă mai reuși edilul să păcălească din nou autoritățile?
2. Este Cențu Aurel deținătorul a una sau două locuințe de la RIAL, dobândite în mod legal ?
3. Având în vedere vârsta venerabilă a distinsului LICHIDATOR, se poate aprecia că poate exercita profesia legal și cu precizie ?
4. Este Cențu Aurel omul de încredere al edilului Scripcaru ?
5. Angajarea lui Cențu Aurel să LICHIDEZE RIALUL este legală ?
Elena Buga
