Colonelul (r) Boris Golovin, fost ofițer în forțele speciale Spetsnatz ale GRU, serviciul secret de informații militare externe al statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse, legături strânse cu personaje din Brașov, Romania, masoni, ruși și generali in rezervă din SRI și Politie. Este personajul care este ”protectorul” lui Serghei Causnean (după spusele lui).
col(r) GRU Boris Golovin.
O companie din industria fotovoltaică, o rețea de oameni care se intersectează în afaceri, un traseu profesional care trece prin Republica Moldova și Rusia și o infrastructură industrială importantă de lângă Brașov. Până aici avem fapte verificabile. Mai departe începe zona care trebuie investigată: cine sunt beneficiarii reali, de unde vin banii și cât de adânc ajung conexiunile estice în economia românească?
Există investigații în care un document spectaculos schimbă totul. Și există investigații în care piesele aparent banale devin interesante abia atunci când sunt puse una lângă alta. Povestea pe care o urmărim la Brașov aparține celei de-a doua categorii.
Nu avem, încă, dovada că Sergiu Causnean este agent GRU. Dar știm, pe surse, că firma lui spală bani rusești. zeci de milioane, mai exact. Nu avem dovada că Dumitru Dediu este implicat într-o operațiune clandestină. Și nu vom transforma aceste ipoteze în certitudini doar pentru că sună spectaculos. Dar avem suficiente informații credibile și unele probate.
Avem însă ceva mai important pentru o investigație serioasă: o serie de legături profesionale documentabile și întrebări la care, până acum, nu există răspunsuri publice suficiente.
SERGHEI ”SERGIU” CAUSNEAN, beneficiarul celor 3 cetățenii și a unui spațiu foarte mare de desfășurare, la ELECTROPRECIZIA SĂCELE.
Serghei (mai nou Sergiu) Causnean: Moscova în CV, Brașovul în afaceri.
Serghei (actualmente Sergiu) Causnean este prezentat oficial de Heliofold drept CEO și fondator al companiei. Firma se descrie ca producător româno-elvețian de echipamente solare, orientat către piețele din Europa Centrală și de Est, și oferă soluții pentru instalații fotovoltaice, baterii și parcuri solare.
Profilul profesional public al lui Causnean adaugă câteva informații care merită observate, fără a fi transformate în acuzații. El spune că a lucrat în construcții și dezvoltare, că din 2020 s-a mutat spre sectorul financiar și investiții, iar din 2021 s-a ocupat și de dezvoltarea unor aplicații mobile. Din 2022 este prezentat ca fondator și CEO al Innova-tec Business Services, companie care livrează sisteme solare pentru clienți rezidențiali și industriali.
Dar există un detaliu care, într-o investigație despre posibile conexiuni estice, trebuie consemnat.
Causnean a studiat între 2007 și 2011 la Moscow International Higher Business School MIRBIS, unde, potrivit propriului profil profesional, a urmat studii de finanțe, management, engleză și marketing. El menționează inclusiv rusa printre limbile cunoscute. Este și normal, AVÂND CETĂȚENIA RUSĂ.
Nu știm dacă MIRBIS este o instituție a GRU sau nu. Stim doar că este sub umbrela FSB.
Dar într-o investigație privind traseul capitalului rusesc în România, relațiile educaționale și profesionale construite în Rusia reprezintă o pistă legitimă de verificat.
Și apoi apare Dumitru Dediu. Aici povestea devine mult mai concretă.
Dumitru Dediu apare în profilul profesional public ca fost Business Development Manager al Heliofold, funcție ocupată între mai 2019 și martie 2025.
Nu vorbim despre o apariție accidentală. Potrivit propriului profil profesional, Dediu s-a ocupat de dezvoltarea vânzărilor, identificarea investitorilor pentru parcuri fotovoltaice, identificarea terenurilor, negocierea cu proprietarii și relația cu autoritățile în procesul de dezvoltare a proiectelor fotovoltaice.
Din martie 2025, Dediu apare ca Chief Executive Officer al Kirsan Energy.
Cu alte cuvinte, avem o continuitate profesională clară în aceeași industrie.
Causnean — fondator și CEO Heliofold.
Dediu — Business Development Manager Heliofold timp de aproape șase ani.
Dediu — ulterior CEO Kirsan Energy.
Această legătură este documentată public și este mult mai solidă decât teoria unei simple „cunoștințe”.
Întrebarea investigației devine astfel legitimă: ce proiecte au dezvoltat împreună, cine au fost investitorii, ce furnizori au fost utilizați, de unde au venit echipamentele și prin ce mecanisme au fost finanțate proiectele?
Brașovul nu este întâmplător. InnovaTec / Heliofold apare inclusiv în bazele locale ca firmă din domeniul energiei solare, cu locație în Săcele, pe strada Târlungului.
Compania susține oficial că oferă soluții energetice integrate pentru proprietari industriali și comerciali și că dezvoltă parcuri fotovoltaice. Site-ul companiei vorbește despre proiecte on-grid, hibride și off-grid și despre soluții cu baterii.
Așadar, zona Brașov–Săcele nu este o simplă adresă dintr-un registru comercial. Este un punct în care se intersectează industria, energia, investițiile și infrastructura necesară proiectelor fotovoltaice.
Iar în apropiere se află unul dintre cele mai cunoscute ecosisteme industriale ale zonei: Electroprecizia.
Aici trebuie făcută o distincție importantă. Faptul că o companie din industria solară operează în zona Săcele și că Electroprecizia are propriile proiecte fotovoltaice nu demonstrează o relație financiară suspectă între ele. Orice astfel de relație trebuie documentată prin contracte, facturi, achiziții și beneficiari reali.
Cazul Alexandru Bălan schimbă însă perspectiva
În 2025, România a devenit punctul de interceptare al unui caz de securitate extrem de sensibil.
Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a fost reținut la Timișoara. Potrivit relatărilor oficiale și presei moldovenești, acesta era acuzat că ar fi transmis informații secrete către servicii belaruse loiale Moscovei.
În aprilie 2026, el a fost transferat în cadrul unei operațiuni internaționale care a permis revenirea în Republica Moldova a doi ofițeri SIS aflați în Rusia.
Președinta Maia Sandu a confirmat că Bălan a transmis informații sensibile altor state în perioada în care Republica Moldova era controlată de Vladimir Plahotniuc și a subliniat că fostul ofițer nu mai avea acces la informații de stat.
Fostul director interimar al SIS, Valentin Dediu, a numit cazul Bălan o „pată neagră” pentru serviciul de informații și a vorbit despre racolarea acestuia de către serviciile belaruse și ruse.
Și aici trebuie corectată o informație esențială din ipoteza inițială.
Valentin Dediu este fost director adjunct/interimar al SIS și unul dintre comentatorii publici ai cazului Bălan.
Persoana vizată de dosarul de divulgare recentă a informațiilor secrete este Alexandru Bălan. Această diferență este fundamentală într-o investigație jurnalistică.
foto – DUMITRU DEDIU, mare fan al domnului din tabloul casei sale.
Unde intră Dumitru Dediu? Aici trebuie să fim și mai atenți.
Am identificat în sursele consultate probe credibile că Dumitru Dediu este rudă DE GRADUL 1 cu Valentin Dediu, un alt fost adjunct SIS MOLDOVA, care a fost prins vânzând secrete rușilor, acum ceva ani.
Dar există o pistă care poate fi verificată. Dumitru Dediu este omul care a lucrat aproape șase ani în aceeași companie cu Sergiu Causnean și care ulterior a ajuns CEO al unei alte companii din sectorul energetic.
Dacă există, așa cum susțin informațiile primite de redacție, relații de familie sau conexiuni cu persoane din fostul aparat de securitate moldovenesc, ele pot fi demonstrate prin documente. Până atunci, rămân afirmații neverificate.
Și ce este „statul paralel”?
Termenul „stat paralel” este folosit foarte larg în România și poate desemna orice, de la rețele informale de influență până la acuzații privind colaborarea dintre servicii, politicieni, oameni de afaceri și instituții.
Pentru o investigație serioasă, termenul trebuie înlocuit cu ceva măsurabil:
rețea de relații.
Asta poate fi demonstrată. Un om a lucrat într-o instituție. Altul a fost consilier. Altul a fost asociat într-o companie. Altul a primit contracte. Altul apare în lanțul de furnizori. Altul este beneficiar real.
Iar dacă aceste persoane se întâlnesc repetat în aceleași companii, aceleași proiecte și aceleași tranzacții, atunci avem o rețea economică.
Dacă apar și foști oameni ai serviciilor, atunci avem o rețea cu o componentă de securitate.
Dacă apar bani din jurisdicții rusești sau entități sancționate, avem o altă categorie de risc.
Iar dacă există dovezi că o structură de informații coordonează sau utilizează această rețea, atunci putem vorbi despre o operațiune de influență.
Dar până la acel punct trebuie să ajungem cu documente, pe care le avem, în parte.
O coincidență care merită verificată. Există și un alt element interesant.
Valentin Dediu, fost director adjunct SIS Moldova
Valentin Dediu a declarat public în repetate rânduri că Rusia încearcă să păstreze influență în Republica Moldova și că serviciile rusești folosesc inclusiv metode de recrutare, compromitere și influență. Într-un interviu pentru Europa Liberă, el descria presiunile exercitate de Moscova asupra Republicii Moldova și metodele prin care pot fi influențați lideri și persoane din zona politică.
În 2024, Dediu a afirmat chiar că serviciile rusești caută persoane aflate în opoziție față de putere și pot folosi bani sau materiale compromițătoare pentru a le influența.
Iar în cazul Bălan, același fost șef SIS vorbește despre racolarea unui fost înalt oficial al serviciului de către structuri belaruse și ruse.
Aceste declarații nu leagă însă automat pe Causnean sau Dediu de serviciile ruse. Ele explică doar de ce merită investigată foarte serios orice eventuală intersecție între oameni de afaceri din Republica Moldova, România, Rusia și fostul aparat de securitate.
Întrebarea cu adevărat importantă: banii
Dacă vrem să verificăm ipoteza „rubla rusească devine euro în România”, nu trebuie să începem cu GRU.
Trebuie să începem cu contabilitatea. Cine cumpără? Cine vinde? Cine plătește? Cine facturează? Cine transportă? Cine este beneficiarul real? Ce bancă procesează plata?
Există intermediari? Există societăți în Cipru, Emirate, Turcia, Moldova, China sau alte jurisdicții? Care este originea capitalului? Există importuri de echipamente din China? Cine este producătorul? Cine este importatorul?
Și, mai ales, există vreo urmă financiară care să ducă înapoi spre Rusia?
Vom dezvolta, documentat, în partea a doua a acetei investigatii.
Asta este diferența dintre jurnalism și propagandă.
Ce știm astăzi? Știm că Sergiu Causnean conduce o companie din sectorul energiei solare și că are un parcurs educațional care include Moscova, legături la nivel de intelligence in Rusia.
Știm că Dumitru Dediu a lucrat la Heliofold între 2019 și 2025, în dezvoltarea proiectelor fotovoltaice, iar ulterior a devenit CEO al Kirsan Energy.
Știm că Heliofold operează în zona Brașov–Săcele, la ELECTROPRECIZIA, mai exact și dezvoltă soluții și proiecte fotovoltaice.
Știm că Alexandru Bălan, fost adjunct al SIS, a fost implicat într-un caz de transmitere de informații secrete către structuri belaruse, iar cazul său a avut o componentă directă românească, deoarece a fost reținut în România.
Știm că Republica Moldova și România au colaborat la nivel de intelligence în această operațiune și că autoritățile române au documentat activitatea de spionaj atribuită lui Bălan.
De fapt, stim mult mai multe și avem raspunsuri documentate la toate intrebările de mai sus. Le vom dezvolta în continuarea acestui material.
Aflăm, pe surse, că există o legătură între această poveste de intelligence și rețeaua comercială din jurul companiilor fotovoltaice și, mai mult, legături și protecție in Loja Masonică și în ”statul paralel contruit în jurul generalilor în rezervă din servicii”. Avem nume și prenume, mai excat.
Asta este însă exact întrebarea pe care o investigație jurnalistică trebuie să o lămurească. Nu „este Causnean agent GRU?”.
Ci: Cine sunt oamenii din jurul lui Causnean? Cine sunt investitorii? Cine sunt furnizorii? De unde vin banii? Unde ajung echipamentele? Ce rol a avut fiecare persoană?
Și, în final, întrebarea care poate transforma o poveste spectaculoasă într-o investigație adevărată: există sau nu o verigă documentabilă între capitalul rusesc, rețelele economice din Republica Moldova și piața românească de energie verde?
Și uite cum am ajuns și în Elveția…
Pentru că într-o investigație despre Rusia, serviciile secrete și banii care circulă prin Europa, cea mai periculoasă greșeală este să confunzi o coincidență cu o operațiune clandestină.
Dar la fel de periculoasă ar fi și cealaltă greșeală: să ignori o rețea doar pentru că fiecare dintre piesele ei, luată separat, pare perfect legală.
