Legăturile sau „uneltele” statului paralel și la Brasov | Presa aservită structurii paralele

Cum se măsoară calitatea unei democrații? Prin a libertății opiniei, presei și justiției unui stat? Și cum se determină gradul periclitării ei, dacă nu prin existența și puterea statelor în stat pe care le tolerează?

A stârnit valuri în România sintagma preferată a lui Liviu Dragnea, care invoca la orice pas ”statul paralel” spre a-și înfiera adversarii, ca presupușii săi beneficiari. Or, democrația n-a fost niciodată în România de după mineriade într-un mai mare pericol decât în epoca în care legăturile cleptocrației conduse de Dragnea cu serviciile secrete și instituțiile de forță alcătuiau un stat în stat menit să anihileze justiția și DNA și să lichideze orice tentativă de asanare a marii corupții.

Nu e o consolare că situația e net mai gravă în țări ca Venezuela, unde tirania socialistă a ucis presa liberă, ori Mexicul, unde să te ferească Cerul să vrei să-ți faci onest meseria de jurnalist de investigație și să studiezi legăturile dintre mafia drogurilor și regim.

Extrem de alarmant e că și în vest libertatea presei e în tot mai mare pericol. Și nu e vorba doar de împușcarea în cap a olandezului Peter de Vries, victima probabilă a unui sângeros șef marocan de narcotraficanți și a grupării sale de mafioți și asasini plătiți.

E vorba și de cultura anulării, amuțind bună parte din vocile care deplâng capitularea oficialităților occidentale în fața crimelor și a delictelor inspirate de ură religioasă, de pildă antisemită, comise de migranți de felul asasinului pariziencei Sarah Halimi.

După omorârea ei, presa franceză a refuzat pur și simplu, din corectitudine politică, să abordeze săptămâni în șir această crimă antisemită.

Nici în Germania situația nu e optimă. Se cere mai nou, în presa de stânga, nu atât anularea culturală cât, tot mai strident, excluderea din CDU a conservatorului Hans-Georg Maaßen, care candidează în Turingia pentru Bundestag. Vina lui? I se reproșează acuze la adresa unor jurnaliști cu prezumtive legături cu extrema stângă ai redacției de știri a televiziunii publice germane, ARD. Una, al cărei irepresibil bias de stânga nu e o taină pentru observatorii avizați și obiectivi ai scenei politice și mediatice germane. E de altfel notorie opțiunea politică ecologistă și socialistă a peste 90 la sută din tinerii jurnaliști ai televiziunii publice și, nu mai puțin, a progresiștilor care-i selectează și conduc. Iar, dacă nici ex-șeful serviciului secret intern, o instituție destinată contraspionajului și apărării constituției, nu e edificat în privința pozițiilor ocupate de simpatizanții extremei stângi, oare cine să fie?

Că Maaßen a propus verificarea atitudinilor și testarea mentalității jurnaliștilor posturilor publice, care ar trebui să informeze obiectiv, e problematic, întrucât poate provoca asocieri terifiante, legate de rapida și temeinica nivelare a presei germane pe bază de orientare politică sub Hitler și comuniști.

Dar a nu avea dreptul de a critica unidimensionalitatea ultraprogresistă a unei prese plătite ca să informeze onest, care tinde să facă din vilipendarea ideilor conservatoare și din marginalizarea celor ce le susțin o rațiune de a fi, nu e mai puțin grav. Ba chiar e mortal, pentru democrație.

Nu este o noutate ca există structuri de presă care se inființează și scriu la comanda generalilor  statului paralel, care este chiar activ încă în Romania, cu antene și executanți în toate orașele cheie din România, structuri care scriu la momentul oportun.

Ce vă face să credeți ca Brașovul nu este pe listă? Este chiar în top 5 național, daca nu în top 3!

O sa începem un sezon de toamnă cu mari dezvăluiri. Publicații online care au fost ajutate să apară, cine le coordonează și a le cui sunt, cine le-a finanțat să apară de fapt, care sunt legăturile cu anumiți generali în rezervă cu legături foarte strânse în structuri sau cu servicii străine mai de la est și aici ma refer la Tiraspol și patria mamă a Transnistriei.

Sunt oameni noi apăruți în presă care vor sa intre în grațiile „butoanelor statului paralel” și și-ar vinde și famillile pentru asta, probabil. 

Prea puternic e argumentul serviciilor, potrivit cărora traducerea lor în justiție ar pune în pericol secretele de stat și interesul național, prea mare obediența și naivitatea multor politicieni de rang înalt, prea amplă încrengătura de interese ale unor părți ale peisajului politic, cultural, informațional și mediatic, dominat de elite provenind din același mediu și bias universitar.

Cu atât mai importantă ar fi o presă liberă, care să controleze realmente puterea și să fie în stare să-i condamne derapajele eficient. Dar și subminarea și torpilarea ei au atins un nivel record.

Vorba aceea, pleacă ai nostri, vin ai noștri. Mai ales că se apropie o campanie electorală care se anunță a fi foarte dură și murdară.

Domnul Liviu Pandele, care se lauda cam în toate direcțiile că el controlează toată presa, justiția, biserica si pe Isus, probabil, industria, serviciile de informații și pe cine mai știe cine, la femei ne referim că doar acolo poate mai există vreo șansă. Concret, cum se lauda de marea lui achiziție pe care a racolat-o și o controlează 100% – celebra Gabriela, având a doilea prenume. Ghinion….

Tipic românesc.