| Nicolae R. BUJDOIU – PRESSCONNECT |
Washington, Teheran – În noaptea de 21 spre 22 iunie 2025, Statele Unite au lansat o amplă operațiune aeriană împotriva infrastructurii nucleare a Iranului, într-o acțiune coordonată care a vizat principalele facilități implicate în programul de îmbogățire a uraniului: Fordow, Natanz și Isfahan.
Potrivit declarațiilor oficiale de la Washington, acțiunea militară, denumită „Midnight Hammer”, a fost executată de șapte bombardiere invizibile B-2 Spirit, sprijinite de submarine nucleare din Golful Persic, care au lansat rachete de croazieră Tomahawk.
Obiectivul declarat: distrugerea totală a capacităților Iranului de a produce arme nucleare.
Ținte strategice lovite
Cele trei locații atacate joacă roluri-cheie în lanțul de producție nucleară al Iranului:
Fordow – un complex subteran protejat de sute de metri de rocă, situat în apropierea orașului Qom. Aici au fost lansate bombe penetrante GBU-57A/B, cunoscute ca „Massive Ordnance Penetrator” (MOP).
Natanz – principalul centru de îmbogățire a uraniului, parțial subteran, unde au fost folosite bombe anti-buncăr.
Isfahan – unde se află instalații de conversie a uraniului și laboratoare de cercetare.
„Fordow nu mai există. Este o groapă adâncă plină de fum și tăcere”, a declarat președintele Donald Trump, care a confirmat personal operațiunea dintr-un discurs televizat transmis de la Mar-a-Lago.
Desfășurarea atacului
Surse din Pentagon au confirmat că toate aeronavele implicate au părăsit spațiul aerian iranian fără a fi doborâte. Misiunea a durat aproximativ 75 de minute și a fost pregătită în cel mai strict secret, cu acoperire diplomatică minimă și coordonare discretă cu Israelul.
Un oficial american de rang înalt a declarat sub protecția anonimatului că „aceasta este cea mai precisă și devastatoare operațiune aeriană împotriva unui program nuclear de la raidul asupra reactorului Osirak din Irak, în 1981”.
Reacția Iranului și a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA)
Oficialii de la Teheran au confirmat atacurile, dar susțin că nu există victime civile și nu s-au înregistrat scurgeri radioactive. Totodată, Iranul afirmă că daunele asupra instalațiilor nucleare sunt „limitate și parțial reversibile”.
AIEA a transmis într-un comunicat că trimite inspectori în Iran pentru a evalua starea instalațiilor și posibilele riscuri de contaminare.
Reacții internaționale
Atacul a provocat o undă de șoc pe scena geopolitică mondială:
Israel a susținut acțiunea americană, spunând că „regimul de la Teheran trebuie oprit înainte să devină o amenințare nucleară iremediabilă”.
Franța, Germania și China au condamnat atacul, catalogându-l drept o „încălcare gravă a dreptului internațional”.
Iranul a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate ONU.
România, prin Ministerul Afacerilor Externe, pentru PRESSCONNECT, a transmis că „urmărește îndeaproape situația” și a cerut „reținere și dialog diplomatic”.
Ce urmează?
În timp ce Casa Albă susține că „obiectivul a fost atins” și că Iranul nu mai poate continua programul nuclear în forma actuală, experții avertizează că regimul de la Teheran va căuta să reconstruiască în secret și ar putea riposta militar.
Donald Trump a declarat că „dacă Iranul nu acceptă pacea, va cunoaște o forță cum nu a mai văzut în istoria sa”.
Articol în curs de actualizare.
